Un raspuns stiut de la bun inceput

Daca se mai indoia cineva, acum avem raspunsul:Universitatea Bucuresti:Ponta a plagiat

HAZ DE NECAZ/Teza de doctorat

Iepurasul isi scria teza de doctorat.

Curioasa, vulpea, trecand prin zona, il intreaba:

- Ce faci iepurasule, despre ce scrii tu acolo?

- Am inceput lucrarea de cercetare despre cum este mancata vulpea de

catre iepuras....

- Ha, ha, ha... pai cum o sa manance un amarat de iepuras o vulpe,

poate invers....

- Cercetare stiinfica, vulpeo, daca nu crezi, te astept deseara la vizuina.

Dimineata, padurea uimita de mirare.... in fata vizuinei, pielea

vulpei era intinsa la uscat.

Curios lupul, apare si el la iepuras si il intreaba:

- Despre ce scrii tu acolo, iepurasule?

- Sunt la cercetarea propriu-zisa din teza de doctorat, studiez cum e

mancat lupul de catre iepuras.

- Ha, ha, ha.... cum o sa manance un amarat ca tine un lup mare si tare ca mine?

- Asta e cercetare stiintifica serioasa, daca nu crezi ne vedem

deseara la viziuna.

Dimineata, stupoare mare in toata padurea... pielea lupului era

intinsa la uscat langa cea a vulpii.

Nemairezistand, ursul o apuca si el spre iepuras si il intreaba:

- Despre ce mai scrii tu acolo iepurasule?

- Sunt deja la concluziile cercetarii in care demonstrez cum e mancat

ursul de catre iepuras....

- Ha, ha, ha, ho, ho, ho... ce tot spui pricajitule? ..... cum sa

manance un mititel ca tine un urs mare ca mine?

- Nu crezi?! Aceasta este o cercetare stiintifica, nu e o gluma, vino

deseara la vizuina si ai sa te convingi...

In dimineata urmatoare, toata padurea era socata.... pielea ursului

era intinsa la uscat langa cea a lupului si cea a vulpii....

Dupa cateva ore, cand lighioanele padurii se raspandisera care

incotro, iepurasul iesi razand din vizuina, de gat cu leul care ii

spuse:

- Ai vazut iepurasule? Ce iti spuneam eu : nu tema conteaza, ci

coordonatorul...(asta pare sa fie morala!)

P.S."Fabula" in cauza mi-a parvenit prin e-mail si v-o ofer si voua.

Poporul sa hotarasca!

POPÓR, popoare, s.n. 1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului şi anterioară naţiunii, ai cărei membri locuiesc pe acelaşi teritoriu, vorbesc aceeaşi limbă şi au aceeaşi tradiţie culturală. 2. Totalitatea locuitorilor unei ţări, populaţia unei ţări; cetăţenii unui stat; naţiune, neam, norod. ♦ (Înv.) Populaţia unei cetăţi, a unui oraş, a unui sat (ori a unei părţi dintr-un sat) sau a unei unităţi teritoriale formate din mai multe sate. 3. Masa muncitoare; grosul populaţiei; norod; spec. ţărănime. ♢ Loc. adj. Din popor= care face parte din grosul populaţiei; de origine socială modestă. 4. (La sg.; colectiv) Număr nedefinit (dar mare) de persoane, mulţime mare de oameni strânşi la un loc; poporaţie, poporime. 5. (Înv.) Totalitatea credincioşilor care aparţineau aceluiaşi cult sau aceleiaşi parohii. [Var.: (înv.) pópol, pópul s.m.] – Cf. lat. p o p u l u s, it. p o p o l o.

POPÓR s. 1. v. naţiune. 2. norod, ţară, (pop.) obşte. (Întregul ~ s-a ridicat la luptă.) 3. v.gloată. 4. neam, populaţie, seminţie, (pop.) norod, (înv.) lume, rudă, rudenie. (Un ~ de viteji.)

POPÓR s. v. enorie, parohie.

popór s. n., pl. popoáre

POP//ÓR ~oáre n. 1) Comunitate de oameni care locuiesc pe acelaşi teritoriu, vorbesc aceeaşi limbă şi au aceleaşi tradiţii culturale. 2) Ansamblu de persoane care locuiesc pe un anumit teritoriu; populaţie. 3) Totalitate de oameni de o anumită naţionalitate; neam; seminţie. 4) Masă formată din oamenii muncii ai unei ţări. 5) pop. Mulţime de oameni; lume. /cf. lat. populus, it. popolo

popór (-oáre), s.n. – 1. Popor, naţie. – 2.Norod, plebe. – 3. Parohie, enoriaşi. – 4.mulţime, gloată. Lat. pǒpŭlus (Puşcariu,ZRPh., XXVI, 741; REW 6654), cf. it. popolo,prov., cat. poble, fr. peuple, port. povo.Caracterul de cuvînt moştenit din rom. nu este sigur. Apare din sec. XVII, şi pare cultism, cel puţin cu primele două sensuri; oricum a fost întărit prin contactul cu it. şi fr. (sec. XIX). Der. poporan, s.m. (enoriaş), din lat. pǒpŭlānus, cf. it. popolano „enoriaş“ (după Tiktin, rom. ar fi împrumutat din it.), pare cuvînt moştenit (cf. într-un doc. mold. din 1631 „poporenii ce-au fost la acea biserică“);poporan, adj. (popular); poporime, s.f. (popor; gloată); (îm)popora, vb. (a popula);popula, vb. (a umple cu oameni), din lat.populare, sec. XIX; popular, adj. (popular), din fr. populaire; impopular, adj. (nepopular);popularitate, s.f.; impopularitate, s.f.;populariza, vb.; popularizator, s.m.;populaţi(u)ne, s.f., toate din fr.

Este tot mai des folosit acest enunt de catre politicieni, abuziv chiar, daca ne gandim de cat de multa atentie se bucura "poporul" din partea lor.

Dupa evolutia evenimentelor din ultimele saptamani, in care guvernantii punand pe seama vointei populare propria lor vointa si propriile lor interese de grup (aflate de multe ori la limita legii) ma fac sa cred ca din multitudinea de sensuri date cuvantului mai sus explicat, ei il iau in considerare pe cel mai nefericit, acela de multime, gloata.

E trist, dar adevarat, din moment ce toata comunitatea europeana vede ce se intampla, trage semnale de alarma, da ultimatum-uri, si totusi ,cei ce ne conduc nu recunosc, incearca sa ne convinga ca noi, poporul, asta vrem acum, cu orice pret, incalcand principiile democratiei, sa schimbam presedintele, sa le dam puterea deplina celor care prin traseism schimba raporturile de forta dupa bunul lor plac.

Zilnic vad la televizor figurile acelorasi sforari de 22 de ani, aud aceleasi discursuri gaunoase, fara acoperire in realitate, din care nu lipseste niciodata, bineinteles, cuvantul "popor".

Cred ca e cazul sa se opreasca.Poporul s-a cam saturat!